642-832 70-432 C4040-109 070-341
 harta evenimente
 sport cu capul fotomix
 pitestiforumisti contact
banner
 bancuri blogcisme festival de scurt metraje pitesti scurte, bune si destepte


Eu sunt….

            In acest moment al anului, incerc sa ma gandesc la lucruri cat mai exterioare mie; spre exemplu ma gandesc la Craciun si imi vin in minte: cadouri, impodobitul bradului, mancare, zapada, sanius, portocale, dragoste, caldura, artificii si multa bautura.

            Fapt pentru care am decis sa ma apropii de ce este mai important, adica de mine. Craciunul trece, o bauta trece, o excursie trece, absolut orice de pe lumea asta trece, noi, oamenii, ramanem, si din acest punct de vedere suntem relativ nemuritori.
 
            Asa ca, hai sa incercam sa nu mai fim modesti pentru un moment si sa fim noi principala activitate din viata noastra.
            Sa ne concentram asupra noastra, asupra a ceea ce suntem si ce am realizat pana acum, cum suntem vazuti de la exterior, ce parere au prietenii despre noi, despre cum actiunile noastre influenteaza mediul nostru si al altora si ce impact avem asupra societatii. Este un pic cam complesitoare aceasta privire, este ca si cum te-ai uita la o capita de fan si ai crede ca daca ai scoate un pai, capita s-ar darama. Dar nu se intampla absolut nimic. Dar daca acel pai ia foc este nevoie ca niste pompieri amarati sa isi miste fundurile obosite ca sa stinga toata societatea in flacari. Adica toti facem parte din acea capita(societate), toti suntem importanti, dar capita poate sa existe si fara anumite paie, sau unele dintre ele sunt chiar inutile.
 
Este nevoie de un anumit nivel de cultura pentru un astfel de proces.
Nu oricine poate spune ca se cunoaste pe el cu adevarat. De fapt, eu personal, cred ca nimeni nu stie totul despre el. Mereu se iveste o situatie care sa ne dovedeasca contrariul; o situatie in care reactionam absolut diferit fata de cum suntem noi obisnuiti sa ne comportam.Este greu sa spui ce esti tu ca fiinta. Unii au incercat si au fost criticati, ignorati, marginalizati, crucificati, impuscati etc. Altii nici nu au incercat. Este un subiect dificil.
 
Cred ca nimeni nu stie totul despre el.
Atunci cand ti-ai depasit conditia, cand ti-ai invins toate temerile si poti sa spui cu adevarat ca nu iti sta nimic in cale, atunci poti spune: “Eu sunt”. Pana atunci poti doar sa te vezi pe tine prin diferitele filtre apartinand unui ciclu anume din viata, cum ar fi:
- adolescenta - cand crezi ca toata lumea este a ta. GRESIT. Mai ai multe de invatat ca sa poti conduce o lume;
- cand da norocul peste tine si ai castigat la loto - la fel, poti spune ca esti un om implinit. La fel de GRESIT. Nu au cum niste bani sa te intregeasca. Mai rau, au sa te desparta daca nu esti deja stapan pe tine.
- suntem indragostiti, tocmai am intrat la liceu sau la facultate, ne-am facut un rost in viata, toate astea ne fac sa credem ca am ajuns la varful fericirii. Nu e asa. Exista si altele.
Asa ca nu te grabi sa spui ca esti implinit, ca altfel te minti pe tine insuti si ai sa traiesti in minciuna. RABDARE!
- situatii in urma carora ne umplem de glorie: castiguri, noroc, faima, performanta, victorii; toate acestea sunt bune, deci inseamna ca suntem pe un drum bun, dar sa ne vedem lungul nasului.
 
Vedem zilnic mii de marionete pe strada, blocate in astfel de cicluri, refuzand sa mai evolueze dintr-un motiv simplu: au impresia ca asta este conditia maxima la care pot spera. Acum ca le stim secretul, le putem intelege si comportamentul de MAIMUTE.
 
EU? Unde sunt eu? Unde ma regasesc?
I really have no clue. Vorbesc depre asta, am incercat sa ma observ; partial stiu, dar partial nu este de ajuns. De aceea am sa fiu sincer si am sa va zic ca si eu, momentan, sunt blocat. Precum restului de maimute, imi plac bananele. Scriu asta, in speranta ca atunci cand rascolesc prin cap dupa idei, poate gasesc ceva util pentru mine, un gand nou, un gand uitat.
 
Faptul ca avem un nume nu inseamna ca suntem cineva. Pe mine ma cheama Buricea Florin Dorinel. Va spune ceva numele asta? Ma indoiesc. Sunt tot un personaj ca si voi. Un personaj cu un rol secundar in filmul meu.  Nu exista eroul principal, pentru ca el inca doarme. Nu s-a trezit. Nu stie cine este. O sa afle in curand cine este si atunci are sa primeasca rolul principal si isi va face aparitia in film.
 
Acum eu incerc ca vad lucrurile „roz”. Mereu am facut asta si nu mi-e frica de dezamagire. Stiu sa trec peste ea, sunt puternic la acest capitol. Voi ce culoare aveti in fata ochilor? Ca oricine altcineva ma bucur si eu de micile placeri ale vietii: de ninsoare, de o bauta, de o mancare buna, imi place sa dorm mult si sa sting telefonul cand suna alarma, imi plac animalele, imi plac zilele insorite, imi place marea, imi place muntele, imi place inotul, imi place sa ma zbengui prin discoteca, imi place sa ma joc cu motanul meu, imi place sa ma plimb prin supermarketuri, imi place sa fumez cateodata, imi plac oamenii deschisi la minte, imi place primul sarut cu o fata draga mie, imi place sa ascult muzica foarte tare, imi plac culorile verde si negru, imi plac numerele 3 si 7, imi place Coldplay, imi place frigul, imi place la sanius, imi place cand am o zi fara certuri cu ai mei, imi place cand ma inteleg cu fratimiu, imi place sa ma debarasez de lucruri inutile din viata mea, imi place ca nu am griji prea multe, imi place ca viitorul “suna bine”, imi plac multe pe lumea asta. Cam tot ce e frumos pe lumea asta, mie imi place. Ma rog..... frumusetea este relativa.
 
Poate va intrebati ce nu imi place. Pai, imi displace sa nu am, sa nu ma pot bucura de ce am scris mai sus. Si ar mai fi cateva chestii care ma deranjeaza in mod deosebit: cocalarii care asculta manele in autobuz sau in masinile lor atunci cand sunt la semafor, oamenii care sunt indiferenti fata de cei din jurul lor, oamenii egoisti care alearga disperati prin vietile lor fara un scop anume si care se izbesc de tine si te trantesc in fuga lor, cei care fac rau animalelor sau naturii. Restul nimicurilor sau neajunsurilor din viata mea le pun pe seama conceptului: ”life is not perfect”. 
 
Cam asta defineste in mare un om. Ceea ce vrea si ceea ce nu vrea, spre ceea ce tinde si spre ceea ce ajunge. In ce limite se incadreaza fiecare dintre noi? Eu ma incadrez la undeva la jumate, un “Average Joe”, si asta nu pentru ca nu pot mai mult, ci doar pentru ca asa am crescut. Nu stiu inca daca este bine sau rau. O sa aflu pe parcurs si am sa ma schimb. O sa ma gandesc daca voi continua sa scriu.
 
 Intre timp, EU sunt Dori. Tu cine vrei sa fii? Michael Schumacher pe podium? Michael Jordan intr-un slam care aduce victoria in ultima secunda? Michael Jackson facand moonwalk-ul pe scena, sub privirile a milioane de fani? Michael the Brave( Mihai Viteazul) conducandu-si armata spre infrangerea dusmanilor? Daca nu te cheama Michael... prietene... eu zic sa te duci la somn. Glumesc.
 
Oricine poate fi ce isi doreste. Important este sa iti deschizi mintea si SA VREI
Autor:   Dory

0  comenteaza 27 December, 2009  


Pentru a putea adauga un comentariu trebuie sa fii logat! 0


Comentarii
   login      >>|user nou?   >>
--------

<< hellobacau  | hellosibiu  >>
--------

Locatii
* Cinema / Teatre
* Muzee / Galerii
* Cluburi, baruri, pub-uri * Shopping
* Pizzerii * Farmacii
* Hoteluri / Turism * Banci
* Intretinere / Sport * Benzinarii
* Auto * Notariate
* Administratie locala *Diverse
* Agentii Imobiliare * Restaurante
--------

--------


--------


Poza zilei
poza zilei
--------
logo HP home | despre noi | sitemap | ajutor | termeni si conditii | contact
© Copyright Hello Pitesti 2008. Toate drepturile rezervate.